H. Lonski, Casa lui Vladimir Herţa. Actualmente Muzeul Naşional de Artă al Moldovei. Începutul sec. XX.
În interior, în afară de sala de festivităţi şi încăperile locative s-a păstrat aşa numita „sală mauritană” pentru jocurile în „loto”. După anul 1917 Vladimir Herţa a perfectat actele de vînzare a imobilului în folosul „…lui Moisei şi Mirla Sapiro” pentru suma de 145000 ruble. În anii 1920 în acest imobil s-au aflat structurile Guvernului din Basarabia.
Al doilea edificiu, construit în anul 1897, cu grădină de iarnă, a aparţinut avocatului Moisei Kligman şi poartă amprenta stilului clasicist, dar exteriorul clădirii contrastează cu interioarele împodobite luxos, ce s-au păstrat în stare iniţială. Arhitectul proiectului acestui edificiu se presupune că a fost Mihail Cecheruli-Cuş. Pe la mijlocul anilor şaptezeci a fost construită o galerie (arhitect V. Lebedev), ce uneşte cele două edificii, formând astfel un ansamblu integru pentru expoziţia permanentă a muzeului.
Către anul 1939 cunoscutul sculptor moldovean Alexandru Plămădeală adună vreo 160 de lucrări ale artiştilor plastici basarabeni şi români pentru Pinacoteca oraşului, custode-şef al căreia a fost numit Auguste Ballayre. Dar deja în 1941, chiar în primele zile de război, aceste lucrări, împreună cu altele, donate de Ministerul Culturii şi Cultelor din România, au fost încărcate în două vagoane şi expediate spre Harkov. Soarta de mai departe a acestei colecţii rămâne până astăzi necunoscută. Spre finele lui 1944, în baza unor fonduri livrate de Galeria Tretiakov şi de Ermitaj, muzeul îşi reia activitatea cu inaugurarea expoziţiei permanente, care includea opere ale maeştrilor vest-europeni, ruşi şi sovietici. Printre cele mai reprezentative lucrări donate muzeului în anii 1944— 1950 sunt: „La scăldat" de Z. Serebriakova, „Cap de băiat" de A. Ivanov, „Portretul G. Proşinskaia" de B. Kustodiev, lucrări de autori vest-europeni din sec. XVI—XVIII.
Cu timpul colecţia muzeului s-a completat cu icoane vechi, cu lucrări ale pictorilor basarabeni şi ale maeştrilor din Rusia, Europa Occidentală, Japonia, India, China. Către finele anului 1972 ea crescuse de mai bine de 10 ori şi enumăra peste opt mii de exponate.
O deosebită atenţie s-a acordat achiziţionărilor de la colecţionarii particulari din Moscova şi Leningrad. Numai în 1975 au fost procurate opere ale pictorilor O. Kiprenski („Fata cu fructe"), V. Makovski („La cârciumă), stampe de grafică de A. Durer, W. Hogarth, J. Vazari, K. Kolvitz, N. Utkin, V. Serov, F. Maliavin şi multe altele.
Câteva colecţii particulare i s-au oferit muzeului în dar. În 1947, prin testamentul profesorului Academiei de Arte Plastice din Leningrad P. Şillingovski, Chişinăului i-a fost donată o colecţie voluminoasă de lucrări de grafică ale maeştrilor europeni şi ruşi din sec. XVII—XIX, cât şi creaţii ale posesorului ei.
În 1962 muzeul a primit în dar colecţia fostului profesor de la Ecolle de Belle Arte din Chişinău, pictorului A. Ballayre. Ea conţine opere ale artiştilor plastici basarabeni de la începutul secolului XX. Alte donaţii au mai făcut S. Croitor-Phakadze (Moscova, 1967) şi V. Blinova (Bucureşti, 1979), V.Blinov (1979), A. Ostap (1995).
Cele peste 30 mii de lucrări de pictură, sculptură, grafică şi artă decorativă, de care dispune actualmente Muzeul Naţional de Artă al Moldovei reflectă dezvoltarea artelor plastice în sec. XV—XX. Printre cele mai reprezentative nume din colecţia muzeului sunt: B. Luini, A. Durer, I. Brueghel-senior, P. Gobert, I. Jordaens, A. Renoir, A. Losenko, V. Tropinin, P. Fedotov, V. Perov, I, G. Measoiedov, A.Savrasov, I.Grabari, P.Koncialovski, S.Gherasimov, E.Kibrik ş.a.
Un loc aparte în expoziţie îl ocupă compartimentele consacrate artiştilor plastici din Moldova. Muzeul dispune de o colecţiune importantă de icoane şi obiecte de artă populară, de lucrări ale pictorilor din Basarabia, fondată de vestitul critic de artă K.Rodnin (1921-1975)- A.Plămădeală, A.Bayllare, Th.Kiriacoff, E. Ivanovschi, Gh.Crglocoff etc. Cel mai mare compartiment revine lucrărilor plasticienilor din perioada sovietică – M.Gamburd, B.Nesvedov, S.Ciokolov, L.Dubinovschi, I.Bogdesco, K.Kobizeva, L.Grigoraşenko, I.Vieru, M.Grecu, V.Rusu-Ciobanu ş.a.
După structura actuală Muzeul este constituit din următoarele subdiviziuni:
Artă naţională medievală care include icoane şi obiecte de cult din secolele XVI – XIX;
Artă naţională contemporană ce reprezintă opere de pictură, grafică, arte decorative şi sculptură create între anii 1944 – 2005;
Artă Vest- europeană din secolele XVI - XX;
Artă rusă din secolele XVII - XX şi Artă orientală, cu precădere, stampa japoneză din secolele XVIII - XIX, care enumără circa 400 de opere .